Skip to content

minoritati

Just another www . weblog . ro weblog
    Ast?zi, 29 septembrie 2009, au avut loc la Chi?in?u proteste ale pensionarilor cauzate de majorarea  tarifelor la transportul public ?i ap? potabil?. Ace?tia au blocat bulevardul ?tefan cel Mare n perimetrul prim?riei din Chi?in?u ?i au scandat pentru asigurarea transportului n comun gratuit  pentru pensionari ?i  neschimbarea tarifelor pentru apa ?i canal.
    La mijlocul lunii curente, Consiliul municipal Chi?in?u a decis majorarea tarifelor la ap? ?i canalizare . Astfel, de la 1 octombrie, consumatorii casnici ar trebui s? pl?teasc? 9,19 lei pentru fiecare metru cub de ap? ?i canalizare, fa?? de 5,07 lei pn? acum. Cre?terea constituie circa 80 la sut?. Consumatorii care nu sunt conecta?i la sistemul de canalizare vor achita 8 lei ?i 06 bani pentru un metru cub de ap? potabil?. De men?ionat ns? c? SA Ap?-Canal Chi?in?u risc? n permanen?? s? fie deconectat? de la energia electric?, din cauza ntrzierii pl??ilor pentru acest serviciu c?tre ntreprinderea Union Fenosa. De?i majorarea tarifelor la aceste servicii este una semnificativ?, Chirtoac? a ?inut totu?i s? precizeze faptul c? tarifele din alte ora?e ale ??rii sunt mai mari ntrebndu-se retoric : "Oare consumatorii din republic? sunt mai boga?i dect cei din Chi?in?u ?"
    Dac? nt-o prim? faz? aceast? situa?ie pare una normal? – cunoscndu-se reticien?a oamenilor fa?? de majorarea unor tarife  ( ?i asta pe bun? dreptate ) n condi?iile n care salariile ?i pensiile r?mn la acela?i nivel ?i existnd posibilitatea disponibiliz?rilor din cauza crizei economice mondiale –  prezen?? n cadrul manifestelor a unor mesaje cu tent? politic? nu pot trece neobservate. Pre?edintele Asocia?iei " Salvgardare ", Mariana Laguta a declarat n fa?a manifestan?ilor c? majorarea terifelor reprezint? o metod? de pedepsire a cet??enilor republicii care au votat cu PCRM. Dar ?i mai concludent este faptul c? n cadrul unui  material video realizat  cu camera ascuns?, jurnalistul Petru Tergu?? este ademenit de o b?trnica s? participe ?i el la protestul care este organizat de deputatul Ereomenco.
    Deci pn? la urm? protestul spontan al pensionarilor pare a se contura n unul care are deja artizani n persoana comuni?tilor. Nu cred ca mai mir? pe nimeni c? ace?tia recurg la astfel de manevre, au f?cut-o ?i cu alte ocazii (a se vedea evenimentele din 7 aprilie) ?i o vor mai face. Asta cu att mai mult cu ct Republica Moldova trece printr-o perioad? grea de criza ( provocat? din  afar? – criza mondial? ; din interior – datoriile l?sate n urm? de guvernarea comunist? ?i cheltuielile necesare pentru reorganizarea aparatului de stat ) iar deciziile mai pu?in populiste ale guvern?rii de la Chi?in?u vor putea fi u?or sabotate de comuni?ti care vor mobiliza ?i instiga popula?ia la revolt?.
 
Articol scris de : Lorinel Bratosin
 Smb?t?, pe data de 26.09.2009 la prim?ria din Bor, va avea loc seminarul cu tema Rolul liderilor minoritari n noua politic? democtatic? a minorit??iilor" .Seminarul va fi deschis de c?tre viceprimarul Borului ?i pre?edintele Partidului Democrat al Romnilor din Serbia, dr. Predrag Balasevic.

La seminar vor participa mai mul?i reprezentan?ii ai romnilor dinTimoc, care sunt implicati in activitati legate de mediul asociativ sau politic. 

Se vor dezbate mai multe teme printre care:

1.Caracteristicile democrate ?i tendin?ele de emigra?ie a minorit??iilor etnice despre care va vorbi dr. Nada Raduki de la Institutul de ?tiin?e Sociale din Belgrad;

2.Sistemul de alegere ?i reprezentarea minorit??iilor n parlament, dr. Marijana Pajvan?i?, Facultatea de drept din Novi Sad ;

3.Organizarea ?i posibilitatea de educa?ie ?i cooperarea institu?ional? ntre reprezentan?ii minorit??ilor la nivel local ?i na?ional, dr. Aleksandra Vuji?, coordonatorul pentru formarea unui raport de alternativ? a minorit??ilor na?ionale n Serbia; 

4.Reprezentarea politic? a minorit??iilor etnice la nivel local / parlament / guvern, dr. Duaman Janji?, expert pentur drepturile minoritatilor .

Mihai Ghimpu r?mne n func?ia de pre?edinte al Parlamentului, dup? ce
Curtea Constitu?ional? a decis sistarea procesului de control
constitu?ional al deciziei de alegere a acestuia n func?ie.

mihai ghimpu : Sper c? acest lucru s? ne
uneasc? ?i s? ncepem activitatea n Parlament pentru a solu?iona
problemele cet??enilor.
serafim urechean : Din start am spus c? nu am nc?lcat
legea. Oamenii trebuie s? aib? ncredere n AIE. decizia Cur?ii a fost
gndit? bine ?i este important s? ne adres?m cu un apel c?tre PCRM s?
vin? joi la ?edin??, pentru a purcede la deblocaea acestei situa?ii de
confruntare politic? din ?ar?. Dac? nu vor s? provoace din nou
alegeri anticipate , comuni?tii vor vota pentru pre?edintele ??rii. Cred
c? sunt mul?i patrio?i n rndurile comuni?tilor.
Vlad Filat : Cred c? azi este o zi istoric?. S-a pus mai presus
interesul na?ional dect interesele de partid.
marian lupu : Aceast? zi este o zi de triumf a legii, care confirm? c?
R.Moldiva trebuie s? fie un stat unde prevaleaz? suprema?ia legii.
Decizia de azi va permite accelerarea proceselor n societate, cum ar
fi formarea structurilor interne ale Parlamentului,  ie?irea din criza
politici? ?i solu?ionarea problemelor existente".
         In aceast? s?pt?mana s-au facut remarcate n leg?tur? cu situa?ia din republica moldova cateva opinii ale unor reprezentanti ai UE si SUA. Conform europarlamentarul Marian Jean Marinescu, Pre?edintele Partidului Comuni?tilor din Republica Moldova, Vladimir Voronin, nu va mai conta foarte mult timp n via?a politic? de la Chi?in?u. marian jean marinescu a mai precizat c? Vladimir Voronin a fost ofensat de faptul c? europarlamentarul romn a condus delega?ia care a supravegheat alegerile parlamentare de la sfr?itul lunii iulie din Republica Moldova comentand c? Reac?iile lui Voronin cred c? sunt destul de surprinz?toare. Chiar ?i faptul c? eu am condus delega?ia parlamentului european pentru Voronin a fost o ofens? a Uniunii Europene la adresa Republicii Moldova, c? un romn conduce aceast? delega?ie, deci eu nu m? mir de astfel de reac?ii, nu cred c? Voronin va mai conta foarte mult timp n politica din Republica Moldova. Este o p?rere personal?. Cred c? mai are acum o perioad? foart scurt? dup? care lucrurile, sunt convins, se vor schimba, n primul rnd n ceea ce l prive?te pe el ?i dup? aceea cu restul. Marian Jean Marinescu a mai sus?inut c? pre?edintele Parlamentului Republicii Moldova va fi ?i pre?edintele moldovenilor, urmnd ca n 2010 s? fie din nou alegeri parlamentare. Eu cred c?, este o p?rere personal?, din ceea ce am v?zut eu acolo, Guvernul va fi nvestit ?i va avea componen?a din cele patru partide ?i apoi, dac? nu se vor asigura cele 61 de voturi pentru alegerea pre?edintelui, se va merge pe varianta pe care au utilizat-o pn? acuma, pentru c? ?ti?i c? este un fel de vid de legisla?ie, nu exist? n Constitu?ie prev?zut foarte clar ce se ntmpl?n astfel de situa?ii ?i, probabil, pre?edintele Parlamentului va ?ine locul ?i pre?edintelui ?i noile alegeri se vor face n 2010 pentru c? nu se poate dizolva Parlamentul de dou? ori n acela?i an. ?i cred c? atunci rezultatul va fi ?i mai mult n favoarea opozi?iei. De fapt, chiar ?i nainte de alegeri cu dou?-trei zile au fost comentarii ale unor anali?ti, chiar ?i vestici, anali?ti politici, care spuneau c? e posibil ca Partidul Comunist din Republica Moldova s? c?tige mai mult dect a avut n alegerile din aprilie. S-a constatat c? nu prea ?tiau despre ce este vorba n via?a politic? din Moldova, rezultatul a fost cu totul altul, a mai precizat Marian Jean Marinescu.
            Europarlamentarul romn a mai precizat c?, dup? vizita delega?iei Parlamentului European n Republica Moldova, a fost ntocmit un raport cu evenimentele ?i modul n care s-au desf??urat alegerile parlamentare n aceast? ?ar?. La sfr?itul lunii iulie am condus delega?ia Parlamentului European de monitorizare de observare a alegerilor din Republica Moldova. A fost o delega?ie foarte interesant?, o perioad? foarte interesant? de patru zile cu tot felul de situa?ii, cred c? s-a ntocmit un raport foarte obiectiv referitor la cum a fost campania n primul rnd pentru alegeri ?i cum s-au desf??urat alegerile n ziua votului, rezultatul l ?ti?i, urmarea a fost acum dou? zile, noul pre?edinte al parlamentului este Ghimpu de la Partidul Liberal Democrat ?i s? sper?m n continuare c? vor disp?rea comuni?tii de la putere ?i n celelalte structuri ale statului, din Guvern, s? vedem ce se ntmpl? ?i cu alegerea pre?edintelui, a mai precizat Marian Jean Marinescu. 
            Intr-o alt? ordine de idei, vineri, 4 septembrie, a avut loc o ntrevedere a proasp?tului pre?edinte al Parlamentului, Mihai Ghimpu cu Leo DAES, Ambasador Extraordinar ?i Plenipoten?iar al Regatului Belgiei n Republica Moldova cu re?edin?a la Bucure?ti. Diplomatul belgian a dat asigur?ri c? ?ara sa ?i statele membre ale UE sunt gata s? reia negocierile cu Republica Moldova, s? acorde tot sprijinul necesar n vederea dep??irii crizei economice, implement?rii n continuare a reformelor democratice n Republica Moldova", limitndu-se n plan politic s?-l felicite pe Ghimpu f?r? a mai face alte preciz?ri.
             Pe de alt? parte, UE nu s-a sfiit s? critice Republica Moldova prin comisarul Consiliului Europei, Thomas Hammarberg, care a spus c? Moldova se numara printre acele tari europene unde hotararile judecatoresti nu se respecta pe deplin. Hammarberg considera ca acest lucru trebuie inteles ca o renuntare la principiul suprematiei dreptului si ca o problema serioasa pentru apararea drepturilor omului. Comisarul a mentionat ca, judecand dupa plangerile depuse la Curtea Europeana de la Strasbourg, in Albania, Bosnia si Hertegovina, Moldova, Rusia, Serbia si Ucraina hotararile judecatoresti sint executate fie partial, fie cu retinere mare, sau chiar sint ignorate totalmente. El crede ca reformele legislative desfasurate in aceste tari si majorarea imprumuturilor financiare sunt benefice pentru corectarea situatiei, dar sint oricum insuficiente. Este foarte important ca insusi statul sa respectate legile, a subliniat comisarul Consiliului Europei pentru drepturile omului. 
                De cealalt? parte, SUA prin Louis ONeill, fostul ?ef al misiunii OSCE la Chi?in?u s-au ar?tat mai tran?ante ns? doar pn? la un anumit punct, atunci cand a venit vorba despre un posibil spijin al Occidentului pentru ca Moldova s? dep??easc? actuala criz? politic?, ONeill fiind de p?rere c? va fi mai degrab? vorb? de sprijin pentru idei ?i programe, nu pentru o persoan?. Acesta a mai spus c? Amenin??rile proferate de pre?edintele Voronin in parlament si dup? aceea trimiterea unor ofiteri din batalionul Fulger la televiziune… sunt mai degraba gesturi de disperare ns? comuni?tii au 48 de voturi n Parlament iar Alian?a 53. Sunt aproape la egalitate. Nu merge nici far? unii, nici f?r? al?ii. Totodat? ONeill a mai spus c? Moldova are nevoie de un guvern ?i nu de convorbiri, amenin??ri ?i discu?ii f?r? sfr?it iar Cel mai r?u pentru Moldova ar fi acum, alegeri anticipate pentru c? ?ara are mari probleme economice. Vorbind despre un posibil viitor guvern el a mai spus c? Se poate face un guvern, desigur, dar asta nu este o ie?ire complet?, nu este o ie?ire total? pentru societatea moldoveneasc?. Domnul Ghimpu a spus la n profunzime c? vor g?si o solu?ie. ?i toat? lumea crede, nu este un secret, c? ei au g?sit cele 8 voturi, de la comuni?ti. Eu nu sunt prea sigur m?rturise?te Louis ONeill dar faptul c? l-au ales pe Ghimpu in fruntea Parlamentului nseamn? c? poate Alian?a are un plan. Noi ?tim c? d-ul Lupu ?i d-ul Filat au ?i ei interese ?i probabil nu ar l?sa lucrurile a?a dac? nu ar avea n buzunar un plan.
               Cel pu?in o concluzie se poate trage din aceste interven?ii ale unor reprezentan?i occidentali : att UE cat ?i SUA arat? un slab interes fa?? de situatia din Republica Moldova, sunt undeva n linia a doua n timp ce Rusia nu oboseste s? aduca de fiecare data in prim plan zona separatista nistrean? pentru a-?i men?ine vrful suli?ei nfipt n Basarabia.

Articol scris de Lorinel Bratosin

 
Intr-un articol in Gandul, Nelia BANARU a ilustart cat se poate de elocvent situatia in care fratii nostri basarabeni isi vad de cele ale sufletului si lupta pe care o alimenteaza Mitropolia Moldovei in relatia cu Mitropolia Basarabiei .
Nu pot sa te invat ce-i violenta, deoarece eu nu cred in ea. As putea doar sa te invat sa nu apleci capul in fata nimanui, chiar daca acest lucru te-ar costa insasi viata (Mahatma Ghandi)
Un var de-al meu s-a casatorit cu vreo cateva luni in urma si ca un bun crestin s-a si cununat intr-o biserica din Chisinau, ce tinea de Mitropolia Basarabiei. Nici prin cap sa-i treaca ca acest gest al sau va declansa o adevarata tragedie si isterie in sanul familiei sale.
Maicuta lui s-a simtit tradata, s-a simtit umilita deoarece fiul ei a indraznit sa se cunune intr-o biserica a Mitropoliei Basarabiei si nu a Mitropoliei Moldovei. Ii era rusine sa mai mearga la biserica ei din oraselul Balti, pentru ca lumea si preotul o aratau cu degetul. Si suferinta ei chiar era sincera.
Incurcatura a devenit si mai mare atunci cand acest baiat si-a dorit sa cunune pe cineva din Balti, in orasul in care exista doar fete bisericesti ale Mitropoliei Moldovei. Preotul bisericii frecventate de maica-sa i-a comunicat ca nu-i va permite sa cunune pe cineva in biserica lui, pana nu se va duce sa se cunune inca o data la o biserica ce tine de Mitropolia Moldovei! Aceasta idee i s-a parut tanarului absurda si pana la urma a gasit o biserica si un preot rational care sa oficieze cununia. Pentru ca acestuia din urma i s-a parut mai important faptul ca persoana in cauza este cununata si vrea sa cunune, decat unde s-a cununat si cum.
Religia, care se presupune a fi stalpul de baza al unei societati, a devenit un mar al discordiei intre popor. Poate cineva sa ne impuna o religie sau alta? Poate cineva sa ne spuna in ce sa credem, la ce biserica sa mergem, cand si cum sa ne rugam? Fiecare are dreptul sa-si aleaga calea, chiar si religia, pentru ca Dumnezeu ne-a dat acest drept in momentul in care ne-a inzestrat si cu ratiune. Si apoi, baza oricarei religiii este dragostea, bunatatea. Se zice ca daca semeni bunatate in jurul tau, vei aduna tot bunatate.
Cum a ajuns un popor al unei tari, de aceeasi credinta, sa sarbatoreasca Craciunul in zile diferite sau de doua ori? Primii sarbatoresc pe 25 decembrie, cu romanii, ceilalti – pe 7 ianuarie ca si rusii. Este hilar? Nu. Este trist. Mama si fiul nu se pot intalni in aceeasi zi pentru a sarbatori Nasterea Domnului.
 
Sursa : Gandul
Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X